Prezentare

Link-uri utile:

Prezentare

Geografie

Comuna Turnu Rosu este situata la poalele Muntilor Fagaras, in Transilvania, pe malul stang al Oltului, la confluenta cu Cibinul, in apropierea intrarii in defileu, la circa 25 km distanta de Sibiu. Localitatea, asezata aproape de malul Oltului, ocupa acea parte in care raul isi schimba directia, indreptandu-se spre Sud, dupa ce a strabatut de la Est la Vest Depresiunea Fagarasului.

Se poate ajunge aici cu trenul, pe linia Sibiu – Talmaciu - Rm. Valcea – Craiova sau cu mijloace auto, pe E 81 prin derivatia aflata la iesirea spre Sud din orasul Talmaciu. Din Sibiu distanta se parcurge in cca 30 minute.

Localitatea are circa 2600 de locuitori si se afla la o altitudine medie de 450m, iar coordonatele geografice sunt 45.38 lat.N respectiv 24.18 long.E. Comuna este alcatuita din localitatile Turnu Rosu si Sebesu de Jos, sat aflat la 9 km de Turnu Rosu, in directia Est.

Denumirea Turnu Rosu provine de la o constructie militară defensiva, ridicata de sasi în anul 1360 langa localitatea Boita. Aceasta a fost terminata în 1370 sub regele Ludovic, in scopul supravegherii defileului raului Olt, fiind situta în apropierea vechii frontiere cu Tara Romaneasca.

Azi, aici se mai gasesc ruinele turnului rotund din caramida rosie (de unde si numele edificiului) amplasat intre sosea si albia Oltului. Pe malul Oltului, sus pe creasta, se afla cetatea medievala, ridicata pe locul unor fortificatii romane. Legenda spune că Turnul Rosu isi datoreaza culoarea sangelui varsat fara succes de armatele turcilor, care nu au reusit niciodata sa il cucereasca. Prin extensie, trecatoarea situata in Carpatii Meridionali, în defileul Oltului, a luat numele de Pasul Turnu Rosu.

Istorie

Comuna este una din cele mai vechi asezari romanesti din aceasta parte a Transilvaniei. Din scrierile istoricului A. D. Xenopol rezulta ca localitatea, cu denumirea veche Porcesti (denumirea de Turnu Rosu apare din 1964), a fost intemeiata intre anii 797 si 898. Oricum, prima atestare documentara apare in diploma latina a regelui ungur Ladislau V din anul 1453, prin care comuna a fost incorporata la cele Sapte Scaune ale provinciei Cibiniensis si data in administrarea celor Sapte Juzi, impreuna cu alte sase comune romanesti invecinate: Boita, Talmacel, Plopi, Sebesul de Jos, Sebesul de Sus si Racovita. Dintre acestea comuna Plopi nu mai exista de peste 400 de ani.

Turnu Rosu - 2007 - Vedere de pe Gavanie - foto: Paul Lang

Iata un extras din diploma regelui ungur Ladislau.

„Noi, Ladislau, prin gratia lui Dumnezeu rege al Ungariei... luand cunostinta de la Ion Huniade Comesul Bistritei ca cetatile noastre de granita Talmaciu, Lotrioara si Turnu Rosu sunt ruinate, am dispus ca aceste cetati, impreuna cu impozitul regal precum si posesiunile Talmacel, Boita, Plopi, Porcesti, Sebesul de Jos, Sebesul de Sus, Racovita si orasul Talmaciu, sa fie anexate si incorporate definitiv la cele Sapte Scaune sasesti din provincia Sibiului in conditia urmatoare: administratia centrala a celor Sapte Scaune va incasa pe viitor in folosul ei vama de la Turnu Rosu si darea regelui. Locuitorii satelor anexate vor avea si pe viitor aceleasi libertati si drepturi pe care le-au avut in trecut si pe care le au si locuitorii celor Sapte Scaune sasesti. Administratia centrala a celor Sapte Scaune se obliga a repara radical cetatile Turnu Rosu si Lotrioara, ca sa poata apara bine granita si se obliga a darama pana la temelii cetatea Talmaciului, care in locul unde se afla nu mai e de nici un folos.

Dat in Pojon la anul 1453, in anul al XIII-le a al Domniei Noastre.

ss. Ladislau V - Rege”

Aceste locuri, prin care se putea trece usor in Tara Romaneasca, au servit mult timp ca drum pentru solii regilor unguri sau ai principilor transilvaneni, trimisi de acestia cu diferite insarcinari la curtile domnitorilor Munteniei la Curtea de Arges, la Targoviste si mai tarziu la Bucuresti. Tot pe aici, prin asa numita „Vama Cucului”, se strecurau peste granita din trecut iobagii romani de pe valea Muresului sau Tarnave, care nu mai puteau indura regimul mosierilor.

Pe aceste locuri isi duceau si aduceau oierii din marginimea Sibiului (Saliste) turmele la pasunat iarna, primavara si toamna pe campiile Baraganului si Dobrogei, pe timp de vara fiind manate in muntii Oltului si ai Cibinului.

Aceste imprejurari au transformat in timp comuna Turnu Rosu intr-un important punct de legatura intre principatul Transilvaniei si Tara Romaneasca, atragand prin aceasta atentia asupra sa si domnitorilor munteni. Un bun exemplu este biserica din comuna, zidita de domnul Tarii Romanesti, Matei Basarab in 1653. Biserica este singura din Transilvania zidita de acest domnitor, supranumit si ctitorul celor 40 de biserici.

Din documentele bisericii din Turnu Rosu rezulta ca aceasta a fost sprijinita de domnitori din Tara Romaneasca cum ar fi Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu si Stefan Cantacuzino, pana cand imprejurari politice si politica Imperiului de catolicizare a romanilor au facut sa inceteze acest sprijin. Legaturile dintre preoti si credinciosii bisericilor au ramas insa, preotii si calugarii continuand sa treaca granita.

Iata alte cateva aspecte de interes din istoria comunei:

	locul unde se afla vatra comunei a fost fundul unei mari care se numea Marea Eocenica. Pe inaltimile din jurul comunei, sapand pentru extragerea pietrei de var, localnicii din vechime au descoperit pietrificate vietuitoare marine. Locul, denumit de localnici „Lunca lui Cercel”, este rezervatie geologica de calcare eocene.
	Intre anii 1366 si 1476 localitatea (Porcesti) a apartinut domnitorilor din Muntenia Mircea cel Batran, Vlad Dracul si Vlad Tepes, fiind posesiune a Munteniei in Terra Blachorum.
	Locuitorii au fost intotdeauna oameni liberi iar muntii, padurile si apele din jurul localitatii au fost stapanite de acestia, asa cum se mentioneaza intr-un document din 1768 referitor la granitele localitatii: ”pamantul comunei Porcesti incepe langa pamantul Sebesului de sus la malul Oltului in punctul unde raul Sebesulului de sus se varsa in Olt, apoi merge pe acest rau in sus pana la crucea de langa drum. Dincolo merge pe dinsus de moara Porcestilor pana la Stejerie, apoi in Poduri la Plopi unde se afla un semn de hotar. De acolo merge pe deal in Puturi (Sipote) la Purcitura apoi la Crucea din Muncei, de acolo la Rapa Rosie la capatul careia de asemeni se afla un semn de hotar. De acolo merge la Curmatura Fertului apoi spre munte la Piatra Rea, apoi in Izvorele unde este adapatoare de vite comuna cu cele din Sebesul de jos, apoi in Chica Fedelesului unde atinge hotarul Munteniei. De acolo merge in culmea muntelui pana la Piatra Lacului, apoi in Piatra Alba pe Strunga Draculei iar de aici pe Valea Lui Frate pana la Olt. De acolo se reintoarce pa malul Oltului in sus in apropiere de Turnu Rosu trece dincolo de Olt la capul Garlei. Merge pe Garla in Gruiul Chircii si de acolo pe Varful Magurii pana in paraul lui Hirsch. De acolo o ia pe sub Garla pana la Olt si merge pe Olt in sus pana la puntul unde se varsa in el Raul Sebesului.”
	Posesiunile de padure ale comunei erau, dupa un act din 1940, locurile denumite Paraul Gardului, Paraul Joagarului, Valea Caselor, Valea Satrambii si Valea Rindiboului (peste 2600 ha.);
	Pasunile comunei denumite Zapodia, Fantanea, Pau si Repezoiu insumeaza aproximativ 575 ha;
	se spune ca Vladislav Vlaicu, domn al tarii romanesti intre anii 1366 - 1377 ar fi ridicat o manastire in zona Porcestilor, apoi Neagoe Basarab (1512-1521) ar fi construit o biserica pe Valea Caselor, unde au slujit calugari;
	in 1437, turcii, dupa incercari esuate de a cuceri zidurile Sibiului se retrag si darama cetatile Turnu Rosu si Lotrioara;
	in 1493 turcii, trecand muntii pe la Saliste ataca si jefuiesc comune din regiunea Sibiului si retragandu-se cu prada, sunt batuti de pastori la Turnu Rosu, (o oaste condusa de Gheorghe Hecht, primarul Sibiului) si li se ia prada;
	In 1524 cneazul Dragan din Turnu Rosu – Porcesti este trimis cu solie in Tara Romaneasca la curtea lui Radu de la Afumati de catre magistratul Sibiului;
	pe la inceputul secolului XVIII sunt infiintate la Porcesti (azi Turnu Rosu) şi la Oprea-Cartisoara, mori de hartie;
	In 1830 s-au semnalat in comuna mai multe cazuri de ciuma;
	La revolutia de la 1848 au participat un grup de lancieri din Porcesti;
	Una din ocupatiile de baza ale localnicilor a fost tabacitul pieilor. In anul 1808 s-a infiintat o breasla a pielarilor. In anul 1849 aceasta breasla numara 208 membri maestrii pielari si calfe. In 1851 pieile tabacite la Porcesti au castigat o medalie de bronz la expozitia internationala de la Londra;
	In 1890 s-a descoperit in Lunca Turnului, aproape de Olt o unealta preistorica de forma unui topor de piatra, expusa acum la Muzeul Bruckenthal din Sibiu;
	În 1897, se dă în funcţiune linia ferată Sibiu- Vinţu de Jos, Sibiu-Turnu Roşu;
	In anul 1900 un incendiu a distrus 127 de gospodarii din cele proape 400. Pentru a castiga banii necesari refacerii gospodariilor pierdute multi locuitori au emigrat in America de Nord, unde au gasit locuri de munca. O parte au revenit, dar cea mai mare parte s-au stabilit acolo. Cea mai mare parte din cei stabiliti in SUA au trimis donatii. Caminul cultural din comuna este rezultatul unor astfel de donatii;
	in 1921 s-a infiintat cooperativa de consum, construindu-se un local in care functioneaza si azi spatii comerciale;
	In anul 1923 a luat fiinta Reuniunea Meseriasilor din Porcesti;
	In anul 1923 s-a infiintat Banca Populara Porcesti condusa de Ioan Ciolan;
	in 1935 s-a introdus in comuna curentul electric, prin subventii obtinute de la stat;
	In 1935 s-a constituit Reuniunea Femeilor Ortodoxe;
	in 1943 se infiinteaza prima cooperativa sanitara " Sanatatea Neamului", in cadrul ei, in Porcesti functionand circumscripta sanitara, un cabinet dentar si o sala de nasteri. In 1948 acesta cooperativa este preluata de Ministerul Sanatatii;
	in anii 1950 Oltul se trecea cu un pod plutitor (Corabie), tractat de cabluri. Podul plutitor de la Porcesti pate fi vazut in Muzeul Astra din Sibiu;
	in 1972 s-a asfaltat drumul intre Podul Olt si Turnu Rosu;
	in aprilie 1978 are loc prima intalnire a fiilor satului;
	in 1978 s-a realizat o retea de apa curenta menajera in comuna, captata din Valea Caselor;
	in 1978 s-a infiintat muzeul din Turnu Rosu;
	in iunie 2000 are loc a doua intalnire a fiilor satului;
	in 2004 s-a electrificat zona Manastirii;
	in 2004 s-a pus in functie reteaua de alimentare cu gaz metan, in prezent fiind racordate majoritatea gospodariilor;
	in 2004 s-a introdus centrala telefonica digitala automata;
	regularizarea raului Olt, finalizata in 2005, cu contributia Consiliului Judetean Sibiu, a avut o mare importanta in protejarea terenului arabil si a caselor din apropierea Oltulu de inundatiile care se produceau aproape anual;
	in 2006 s-a finalizat canalizarea comunei si este in lucru noua retea de apa potabila;

Personalitati care au contribuit la dezvoltarea comunei:

	La 14 octombrie 1869 se naste Victor Lazar, invatator, apoi redactor la ziarele Foaia Poporului si Tribuna. In 1906 este director la Scolii Comerciale Romane. A scos gazeta Foaia Noastra la Sibiu si Cluj.
	Dr. Andrei Galea, nascut la 22 noiembrie 1883, a fost in tinerete diacon la biserica din sat iar in 1916 s-a inscris ca voluntar in razboi, fiind apoi preot confesor in armata, ajungand in sudul Budapestei in 1919. A primit nueroase decoratii. In 1923 este numit consilier la Mitropolia Ardealului din Sibiu iar in 1953 este arestat de securitate. Mare parte din paginile de istorie sunt inspirate din lucrarea sa "Biserica din Porcesti"
	In 1899 se naste la Porcesti Ioan Ciolan – carturar, publicist, istoric, pedagog si inspector scolar. A fost presedinte al Asociatiei Invatatorilor din Ardeal si vicepresedinte al Asociatiei Generale a Invatatorilor din Romania. Alaturi de Mihail Sadoveanu si alti scriitori a participat la realizarea manualelor de citire pentru clasele V-VII ale anilor 1927 si toate tipurile de manuale pentru clasele I-VII in 1935. Adept al miscarii cooperatiste, a avut o influenta pozitiva in dezvoltarea localitatii intre anii 1921 - 1940. A infiintat Cooperativa de consum si Banca populara si a avut o contributie importanta in introducerea curentului electric, dezvoltarea scolii, a bibliotecilor si introducerea serviciilor medicale de baza in zona.
	preotul Ioan Dragomir, a pastorit biserica intre anii 1947 si 1987, a contribuit la impreuna cu credinciosii din comuna la conservarea si renovarea acestui important obiectiv religios si istoric.
	Alexandru Paun, primar al comunei intre anii 2000 - 2005 realizeaza, cu sprijinul Consiliului Judetean Sibiu, cu alocare de fonduri Sapard introducerea gazului metan si demararea lucrarilor pentru retelele de apa si canalizare.

Material bibliografic>

Pr. Andrei Galea - "Biserica din Porcesti".

"Turnu Rosu - repere ale evolutiei" - 2000

Consiliul Judetean Sibiu -" Micromonografii locale - Turnu Rosu"

Realizare - grafica - foto - Dan Hodorogea - www.hasu.ro - tel.0269.213078, 0748.093220